Și mamele plâng!

https://osegredo.com.br/2015/06/quem-sofre-por-amor-voce-ou-seu-ego/

O mamă este fericită, satisfăcută, energică, întotdeauna veselă, umilă, răbdătoare și puternică, iar dacă nu este așa, ceva nu este în regulă cu ea. Așa crede și la asta se așteaptă cei din societatea actuală. Asta credem și asta ne dorim și noi mamele.

Dacă până acuma, nu ți-a spus nimeni că nu este așa sau ți-a spus, dar tu nu ai vrut să crezi, atunci iată mai jos un mic rezumat despre ce simte uneori o proaspătă mămică (poate vei gasi și tu unele elemente cunoscute):

deznădejde, vulnerabilitate, epuizare, sentiment de vină, nevoia impetuoasă de a face față și de a corespunde, anxietate, incapacitate, nefericire, singurătate, marginalizare și sentimentul că nu este înțeleasă.

Această listă nu este completă, însă cred că e suficientă pentru a te pune pe gânduri despre ce sunt tabuurile din lumea mamelor. Prin acestea putem observa că maternitatea nu înseamnă numai momente pline de fericire și să sprijinim și să încurajăm mamele din jurul nostru, deoarece au multă nevoie de atenția noastră.

“Ce fericit poți fi momentan! Ce bine arăti azi, de-a dreptul strălucești!”

Să ne închipuim că această fraza i se spune unui alpinist, care tocmai se află în mijlocul ascensiunii pe un perete îngust, cu inclinație de 90 de grade, plin cu gheață în timpul unei furtuni. Nu-i așa? Probabil, dacă el tocmai se afla într-un loc mai sigur în timp ce-și adună forțele, s-ar putea să-ți și răspundă, dar  e  puțin probabil că răspunsul lui te-ar satisface. Însă în timpul cățărării pe culme, e cu totul altfel.

hegymászó anya

Analogia noastră se poate face în multe alte situații dificile: când alpinistul nostru se cațără transpirând  pe un soare arzător; sau tocmai găsește o porțiune mai domoale așa  încât, nu trebuie  decât  să țină    pasul cu tovarășii lui și să care povara din spatele lui; sau când inaintează într-o ceață în care nu-și vede nici propriul său nas, d-apoi piscul spre care se indreaptă. În toate situațiile de fapt, cerința este ca bebelușul nostru să ajungă nevătămat pe culme și dacă se poate, nici măcar să nu i se ude freza. Nu-i așa că deja începi să ințelegi de unde provin toate aceste sentimente negative?

“Ce norocoasă ești! Și? E un bebeluș cuminte?”

O mamică niciodată nu răpsunde ca un alpinist. Nu o face, în special pentru că a fost crescută crezând  ca o mamă trebuie să zdurde de bucurie 24 de ore pe zi, astfel împlinându-se aromnia în conștiința ei de femeie. În acelasi timp, pregătește 3 feluri de mâncare numai din ingrediente naturale și sănătoase, casa ii strălucește de curățenie, soțul ei îmbracă numai cămăsi călcate și bineinteles are grijă și de silueta ei, așa că, în fiecare zi face gimnastică. De sărbători pregătește cel puțin 3 feluri de prăjituri: una numai din ingrediente natur, una cu cremă de ciocolată și una ușoară cu multe fructe. Toate acestea ii reușesc din prima. Și încă nu am pomenit de unele greutăți apărute pe neașteptate a căror rezolvare o fac să avanseze pe scara gradată a priceperii materne.  În aceste condiții, e de înțeles că o macină un sentiment de vinovație  dacă nu reușește să rezolve operativ careva din aceste așteptări. Așa încât, mai bine preferă să-și înghită lacrimile în taină, decât să pună la indoială justețea așteptărilor. Deși problema nu este cu capacitățile ei și nici ale bebelușului, care poate nici el nu corespunde standardului de bebeluș cuminte.

Problema este în cu totul altă parte.

 

Așteptăm părerile voastre:3530965369_3af869dec8

  1. Unde este problema?
  2. Ce poate fi de folos unei mame în prima parte a maternității?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s